+ Font | - Font

Home

Despre preot paroh Monografia bisericii "Sfantul Nicolae"

Ultimele Evenimente

23.04.2017 Duminica Tomii (hramul de vară al parohiei noastre) PS Petroniu si Pr. Ionut Pop in vizita in Madagascar 18.12.2016 Corala Armonia din Constanta in concert la Sf. Nicolae 04.12.2016 Duminica a 27-a dupa Rusalii (PS Petroniu si PS Qais in parohia Sfantul Nicolae) 08.05.2016 Duminica Tomii (hramul de vara al bisericii noastre) 28.04.2016 Denia celor 12 Evanghelii 06.12.2015 Slujba arhiereasca de Sfantul Nicolae, hramul bisericii noastre 30.11.2015 Preasfintitul Petroniu la implinirea a 50 de ani 01.11.2015 PS Petroniu si PS Mihail in Parohia Sf. Nicolae Părintele Ionuț în vizită frățească în Finlanda (7-12 aug. 2015)

Ultimele Noutati

Preacucernicul Părinte Paroh Ionuț Pop a primit funcția de Vicar Eparhial PROGRAMUL liturgic în Postul Mare PROGRAMUL Intrarii in Postul cel Mare Programul Paraclisului Maicii Domnului

Ultimele Stiri

Patriarhul României aniversează împlinirea vârstei de 63 de ani O opinie tendențioasă nu poate înlocui o certitudine multiseculară

Meteo


Promovare

 • Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului http://www.mitropolia-clujului.ro/
Mitropolia

 • EPISCOPIA SALAJULUI www.episcopiasalajului.ro



 

1 2 3 4 5 6 7 8

21.08.2016 Duminica a 9-a dupa Rusalii (Umblarea pe mare)

Azi, 21 August 2016, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sf. Mc. Donat diaconul, Sf. Mc. Romul preotul, Sf. Mc. Silvan diaconul, Sf. Mc. Venust, Sf. Ap. Tadeu, Sf. Mc. Vasa. De asemenea, în această Duminică, a noua după Rusalii, se citește pericopa evanghelică de la Matei în care se istorisește umblarea pe mare și potolirea furtunii de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
La biserica „Sf. Ier. Nicolae” și „Sf. Ap. Toma” slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacuviosul Părinte Antonie Pința și de Preacucernicul Părinte Cristian Porumb. În cadrul acesteia, pericopa evanghelică a fost citită de Părintele Cristian Porumb, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Antonie Pința.

EVANGHELIA ZILEI:

„În vremea aceea a silit Iisus pe ucenicii Săi ca să intre în corabie și să treacă înaintea Lui, pe țărmul celălalt, până ce El va da drumul mulțimilor. După ce a dat drumul mulțimilor, Iisus s-a suit în munte să se roage, în singurătate; și când s-a înserat, era singur acolo. În vremea aceea, corabia era în mijlocul mării învăluindu-se de valuri, căci vântul era împotrivă. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând pe mare. Ucenicii însă, văzându-L umblând pe mare, s-au înspăimântat, zicând că este o nălucă, și de frică au strigat. Dar Iisus le-a vorbit îndată, zicându-le: îndrăzniți, Eu sunt; nu vă temeți. Atunci Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă ești Tu, poruncește-mi să viu la Tine pe apă. Iar El i-a zis: vino. Și, coborându-se din corabie, Petru a pornit pe apă, ca să meargă la Iisus. Dar, văzând că vântul este puternic, s-a înfricoșat și, începând să se scufunde în mare, a strigat și a zis: Doamne, scapă-mă. Iar Iisus, întinzându-i grabnic mâna, l-a apucat și i-a zis: puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? Și intrând ei în corabie, s-a potolit furtuna. Iar cei care erau în corabie I s-au închinat, zicând: cu adevărat, Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Și, trecând marea, au venit în pământul Ghenizaretului.” Ev. Matei 14, 22-34

În cuvântul de învățătură, Părintele Antonie a vorbit despre îndemnurile Mântuitorului din această Evanghelie: „Îndrăzniți, Eu sunt. Nu vă temeți!” și
Această Evanghelie este continuarea celei de săptămâna trecută. După ce Mântuitorul i-a îndemnat pe Apostoli să se urce în corabie, El a mers să se roage, iar în ceasul al treilea din noapte El a venit la ei pe apă. Ei au început să strige din cauza vântului și apei învolburate, iar Hristos le-a spus „Îndrăzniți, Eu sunt. Nu vă temeți!”. După episodul umblării pe apă și testul credinței lui Petru, Mântuitorul a potolit furtuna și astfel a mai dovedit o dată Apostolilor că El este Fiul lui Dumnezeu.
Această Evanghelie mă duce cu gândul la o istorioară, „Bătrânul și marea”, unde ni se relatează că un bătrân, după multe zile în care nu prinde pește, iese în largul mării și reușește să captureze un pește uriaș pe care îl prinde de corabie. Cum era departe de malul mării, rechinii simt captura și încet încet îi mănâncă tot peștele, chiar dacă bătrânul luptă eroic. Într-un final, ajunge la mal, însă din pește nu mai rămâne aproape nimic. Acesta este omul. Se luptă mereu cu natura și nu reușește să o înfrunte, însă pericopa evanghelică de azi tocmai asta arată: Hristos stăpânește furtuna. Este Stăpânul universului și arată acest lucru. Însă, în Evanghelia de astăzi Mântuitorul ne oferă două îndemnuri, chiar porunci: „Îndrăzniți, Eu sunt! Nu vă temeți!”. Această poruncă se referă la cei care sunt înfricoșați pe marea vieții. Astăzi frica își face loc în sufletele multor oameni. De la lipsa de ceva, până la războaie și atacuri teroriste, însă între acestea, porunca lui Hristos este mai mare ca oricând. Pânp la urmă, patria noastră nu este din lumea aceasta. Ținta noastră finală este veșnicia. Dacă în fața unui dezechilibru răspundem cu frică, cum ne vom comporta în fața marilor dezechilibre de ordin interior? De aceea, cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos au un scop profund, acela de a ne încuraja, de a ne da speranță, de a nu ne lăsa supuși fricii. De la frică trecem la depresii și la dezechilibru.
Putem învinge teama punându-ne mintea la lucru în folosul celuilalt. Ajutând pe semenul nostru. Ce să fac să ajut astăzi un semen? Astfel fug de depresie, de gânduri negative și pun mintea la lucru în scopuri pozitive. Astfel devenim ai lui Hristos, iar cei ai lui Hristos sunt curajoși în fața ispitelor.
A doua povață i se adresează lui Petru și prin Petru, nouă, tuturor: „Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?”. Ce te-a făcut să te dezechilibrezi, după ce M-ai văzut plutind pe apă? Mintea lui Petru s-a deconectat de la Hristos. De aceea a căzut de la sursa lui de putere și a început să se afunde, să își piardă credința.
Părintele Iustin Pârvu îi spunea lui Sorin Dumitrescu faptul că monahismul este un eroism permanent. În monahism nu există doar exaltări de credință. Eroul este doar într-un moment, dar monahii trebuie să fie într-un eroism permanent. Așa trebuie să fie și creștinii. Să fie în permanență în stare de exaltare duhovnicească, de luptă continuă pentru a urca pe scara spre Dumnezeu.
De aceea eroismul se manifestă zi de zi la creștin. Tot timpul ne rugăm. Tot timpul suntem în slujba credinței. Am fost botezați ca ostași ai lui Hristos. Dacă suntem ostași, trebuie să stăm în stare de permanentă veghe, nu doar o noapte după care să ne pierdem în tenebrele vieții.
Să Îl luăm ca exemplu pe Hristos care ne îndeamnă să îndrăznim, să nu ne fie frică, și în al doilea rând, să nu ne îndoim și să nu încercăm să ne mișcăm între oscilante prea adânci prin care riscăm să ne dezechilibrăm viața.
Cu aceste gânduri, Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dea putere duhovnicească pentru a putea ajunge la limanul cel lin în împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, Amin!

15.08.2016 Adormirea Maicii Domnului

Azi, 15 August 2016, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Adormirea Maicii Domnului.
La biserica cu hramul „Sf. Ier. Nicolae” și „Sf. Ap. Toma” slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacucernicul Părinte Ionuț Pop și de Preacucernicul Părinte Diacon Cristian Popa. În cadrul acesteia, pericopa evanghelică a fost citită de Părintele Diacon Cristian Popa, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Ionuț Pop.

EVANGHELIA ZILEI:

„În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Și aceasta avea o soră, ce se numea Maria, care șezându jos, lângă picioarele lui Iisus, asculta cuvintele Lui. Marta însă se silea să facă ospăț mare și, apropiindu-se, a zis: Doamne, nu socotești că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i dar ca să-mi ajute. Dar Iisus, răspunzând, i-a zis: Marto, Marto, te silești și te îngrijești de multe; dar un singur lucru trebuiește. Maria însă și-a ales partea cea bună, care nu se va lua de la ea.
Iar când zicea Dânsul acestea, o femeie din popor, ridicându-și glasul, a zis către Dânsul: fericit este pântecele care Te-a purtat și sânii la care ai supt. Dar Iisus a răspuns: așa este, dar fericiți sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc pe el.” Ev. Luca 10, 38-42; 11, 27-28

În cuvântul de învățătură Părintele Ionuț a vorbit despre Maica Domnului, ca Maică a întregii lumi și mijlocitoare către Dumnezeu.
În această lume există o persoană în fața căreia trebuie să ne plecăm. Este persoana blândă și bună care astăzi se mută din această lume. Este Maica Domnului la care noi i-am cântat în perioada de post și am rugat-o să ne miluiască și să ne ajute, ca Maică a noastră, a tuturor.
Despre adormirea Maicii Domnului avem informații istorice din Sfânta Tradiție. După ce a fost alături de Fiul Său de la nașterea Sa și până la umbra Sfintei Cruci, acolo unde Mântuitorul Hristos o încredințează Apostolului Ioan pe Maica Sa, și prin apostol, o încredințează întregii lumi. Maica Domnului a primit înștiințare cu trei zile înainte de adormirea sa, a primit de veste să se pregătească și să nu se întristeze de trecerea la viața veșnică. Atunci, Maica Domnului s-a urcat în munte, s-a rugat pentru lume, apoi s-a așezat pe patul ei și a așteptat mutarea ei de la cer la pământ. Am auzit și în troparul acestui praznic, Maica Domnului s-a mutat la viață, fiind Maica Vieții, iar mai apoi, Apostolii s-au adunat de la toate colțurile lumii ca să o înmormânteze după rânduială.
Apostolii au venit să o vadă pentru ultima dată pe Maica Domnului, iar Apostolul Toma a venit mai târziu, fiind mai departe de Ierusalim. Spune tradiția că Apostolul Toma s-a întristat pentru că nu a văzut-o, iar după trei zile de la îngropare, Apostolii au dezvelit groapa unde era îngropat trupul, dar Maica Domnului nu mai era acolo, ci a fost înălțată la cer, după făgăduința Fiului ei.
Noi punem mare preț pe ziua Adormirii pentru că reprezintă trecerea la viața veșnică. Azi se împlinește ceea ce a spus Maica Domnului la Bunavestire: „iată, de acum mă vor ferici toate neamurile”. Astăzi toate neamurile o fericesc pe Maica lui Hristos. Dacă Mântuitorul Hristos a cinstit-o, cu atât mai mult noi, cei care o avem model și pe care o avem mijlocitoare către Dumnezeu. În icoana sa o avem cu Pruncul Iisus în brațe, iar ea arată spre copil spunând „De acesta să ascultați”. Ea este cea care ne ajută și ne ridică spre cer.
Am cântat cu drag în fiecare seară Paraclisul Maicii Domnului, slujbă care este de fapt cererea cu lacrimi a noastră pentru a ne izbăvi din nevoi și pentru a ne primi în împărăția cerurilor.
În încheiere, o povestioară. Un copil a fost crescut de mama lui și după ce a ajuns la vârsta potrivită, a mers la școală, iar la școală a fost batjocorit de colegi pentru că mama lui era cea mai urâtă mamă. Într-o zi, băiatul a fugit acasă și a plâns la pieptul mamei lui, întrebând-o de ce zic copiii că este cea mai urâtă mamă din lume, iar mama a răspuns „pentru că așa este. Într-o zi te-am lăsat singur în casă și am plecat să muncesc în grădină, iar casa a luat foc, iar eu am intrat în casă și după ce te-am luat în brațe, nu m-a interesat de fața mea, ci doar de tine, iar atunci fața mea a ars și de aceea am rămas așa.” Iar copilul i-a zis că este cea mai frumoasă femeie din lume. Iată de ce rolul de mamă rămâne cel mai important din societatea noastră. Mama dă viață, mama crește copilul și îl îngrijește cu dragoste dezinteresată.
De aceea, să aducem Maicii Domnului lacrimi, rugăciuni și laude zicând versurile pricesnei „O, Măicuță Sfântă, te rugăm fierbinte, să ne-asculți de-a pururi marea rugăminte. Nu lăsa, Măicuță, să pierim pe cale, că noi suntem fiii lacrimilor tale” Amin!

14.08.2016 Duminica a 8-a dupa Rusalii (inmultirea painilor)

Azi, 14 August 2016, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului, Sf. Prooroc Miheia. De asemenea, în această Duminică, a opta după Rusalii, se face pomenirea minunii înmulțirii pâinilor.

La biserica Sf. Nicolae din Zalău slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacuviosul Părinte Antonie Pința, Preacucernicul Părinte Cristian Porumb și Preacucernicul Părinte Diacon Cristian Popa. În cadrul acesteia, pericopa evanghelică a fost citită de Părintele Diacon Cristian Popa, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Antonie Pința.

EVANGHELIA ZILEI:

„În vremea aceea Iisus a văzut mulțimea de oameni și I s-a făcut milă de dânșii și a tămăduit pe toți bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, s-au apropiat de Dânsul ucenicii Săi și I-au zis: locul acesta este pustiu și iată e târziu; deci dă drumul mulțimilor, ca să se ducă în sate să-și cumpere de mâncare. Iisus însă le-a răspuns: nu trebuie să se ducă; dați-le voi să mănânce. Dar ei I-au spus: nu avem aici decât numai cinci pâini și doi pești. Atunci El a zis: aduceți-le aici la Mine. După aceea a poruncit oamenilor să șadă pe iarbă și, luând cele cinci pâini și cei doi pești, și-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat și, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii mulțimilor. Și au mâncat toți și s-au săturat; și au strâns rămășițele de fărâmituri, douăsprezece coșuri pline. Iar cei care mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbați, afară de femei și de copii. Îndată după aceea, Iisus a silit pe ucenici Săi să intre în corabie și să treacă înaintea Lui, pe țărmul celălalt, până ce El va da drumul mulțimilor.” Ev. Matei 14, 14-22

În cuvântul de învățătură, Părintele Antonie a vorbit despre căutarea lui Dumnezeu pentru darurile duhovnicești și netrecătoare, nu pentru cele materiale.

Aș dori să avem în vedere trei texte evanghelice. Primul este textul Evangheliei de azi care conține minunea în sine. Mântuitorul a fost anunțat că mulțimile sunt flămânde, iar El le-a spus să le dea să mănânce, iar ucenicii au spus că nu au cum să sature mulțimile, întrucât ei au doar câteva pâini. Atunci Iisus a mulțumit după care a frânt pâinile, iar minunea a fost că prin transmiterea pâinilor din mână în mână, de la Hristos la ceilalți, s-au înmulțit pâinile încât toată lumea s-a săturat și au mai rămas.

Al doilea text este de la Ioan. Mântuitorul le spune oamenilor „Mă căutați nu pentru că ați văzut minuni, ci pentru că ați mâncat și v-ați săturat. Lucrați nu pentru mâncarea cea viitoare, ci pentru mâncarea cea spre viața veșnică”.

Al treilea text de la Matei este din predica de pe munte și spune „Nu vă îngrijiți de ce veți mânca sau ce veți bea sau cu ce vă veți îmbrăca. Spre toate acestea se îngrijesc neamurile. Știe Tatăl vostru cel din ceruri că aveți nevoie de ele. Căutați întâi Împărăția cerurilor, iar celelalte se vor adăuga vouă!”

Să ne punem o întrebare: „Ce reprezintă Dumnezeu pentru noi? Cum ar trebui să fim noi ca să fim bineplăcuți lui Dumnezeu?”. Dacă vom fi sinceri, vom ajunge la răspunsuri precum: Avem o relație cu Dumnezeu pentru că ne e frică de El, să nu ne bată, avem o relație cu Dumnezeu pentru că avem un interes, sau pentru că este la modă.
Avem o relație, dar nu este cea corectă. Nu asta așteaptă Dumnezeu de la noi. Noi trebuie să înțelegem că El este Mirele cel adevărat, El se sălășluiește în noi. Trebuie să căutăm partea mistică a relației cu Dumnezeu. Nu trebuie să Îl căutăm pe Dumnezeu pentru că „ați mâncat și ați băut”, ci pentru că El intră în noi și ne copleșește cu iubirea Sa, apropiindu-ne de destinația finală care este viața veșnică împreună cu Dumnezeu.

Așadar, ce reprezintă Dumnezeu pentru noi? Cum mă raportez la El? De multe ori fac o grămadă de lucruri pentru Dumnezeu, dar din interes și din cauza aceasta nu ne aflăm pacea interioară. De multe ori cerem cele materiale, încât ne confundăm în această materie și mintea noastră obosește și se pierde în această activitate. Nu cred că omul care are bani mulți și nu are pace este fericit. E foarte important să avem o relație mai profundă cu Dumnezeu. E clar că nu vom putea renunța niciodată la interesele noastră, suntem oameni, însă cel puțin să aprofundăm partea aceasta a credinței încât să Îl iubim pe Dumnezeu suntem datori să o facem.

Dumnezeu ne iubește și săvârșește minuni zilnic în viața noastră. Minune este că trăim încă o zi, minune e că trecem prin ispite, minune este că ne iubește deși noi Îl iubim interesat, deci e important să lucrăm la relația noastră cu Dumnezeu și să o facem corectă. Dacă noi vom căuta împărăția lui Dumnezeu, toate celelalte se vor adăuga nouă de la sine. Dumnezeu știe de ce avem nevoie, ne cunoaște și ne iubește.
Așadar, în această Duminică, să învățăm să Îl căutăm pe Dumnezeu nu pentru mâncare și băutură, nu pentru senzațional, nu pentru îngrămădeală, ci să Îl căutăm pentru iubirea Lui, iar dacă vom face așa, în iubirea Lui ne vom odihni în împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, Amin!

07.08.2016 Duminica a 7-a dupa Rusalii

Azi, 7 August 2016, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sf. Cuv. Teodora de la Sihla, Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul, Sf. Sfințit Mc. Narcis, Patriarhul Ierusalimului, Sf. Irina, împărăteasa, Sf. Antonie de la Optina.
De asemenea, în Duminica a 7-a după Rusalii se pomenește vindecarea a doi orbi și a unui mut din Capernaum făcută de către Mântuitorul Iisus Hristos și scrisă în Evanghelia după Matei.
La biserica cu hramul „Sf. Ier. Nicolae” și „Sf. Ap. Toma” slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacucernicul Părinte Ionuț Pop și de Preacucernicul Părinte Diacon Cristian Popa. În cadrul acesteia, pericopa evanghelică a fost citită de Părintele Diacon Cristian Popa, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Ionuț Pop.

EVANGHELIA ZILEI:

„În vremea aceea, pe când trecea Iisus, s-au luat după Dânsul doi orbi; aceștia strigau și ziceau: miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat El în casă, au venit la Dânsul orbii și i-a întrebat Iisus: credeți că pot să fac Eu aceasta? Răspuns-au Lui: da, Doamne! Atunci s-a atins de ochii lor, zicând: după credința voastră, fie vouă! Și s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: vedeți, nimeni să nu știe. Însă ei, după ce au ieșit, au răspândit numele Lui în tot pământul acela. După plecarea lor, iată au adus la Dânsul pe un om mut, având diavol. Și fiind scos afară diavolul, a grăit mutul; iar mulțimile se minunau, zicând: niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel. Dar fariseii ziceau: cu domnul diavolilor scoate pe diavoli. Și Iisus străbătea prin toate orașele și satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia împărăției și vindecând orice fel de boală și orice fel de neputință în popor.” Ev. Matei 9, 27-35

În cuvântul de învățătură, Părintele Ionuț a vorbit despre importanța perioadei de post în care ne aflăm. În această perioadă ne îndreptăm rugăciunile către Maica Domnului pe care o considerăm Maica întregii omeniri. Părintele Stăniloae spunea că Dumnezeu a dat omenirii pe Iisus Hristos ca să răscumpere lumea, iar lumea a dat lui Dumnezeu pe Maica Domnului pentru a lua trup din ea. Este frumos ca după câteva zile de oboseală să auzim clopotele bisericii și să intrăm aici pentru a ne întâlni cu Dumnezeu.
Scriitorul elvețian Camus a scris cartea „Vindecarea bolnavilor”. În aceasta, eroina cărții se apropie de bolnavi și ia asupra ei bolile celorlalți, făcându-i sănătoși. Ne amintim de Legea talionului care are același principiu: transmiterea blestemului de la unul la altul. De aici concluzionăm că și boala se transmite de la unul la altul. Vindecarea ei o oferă Hristos prin luarea păcatelor noastre asupra Sa.
Astăzi am văzut cum Iisus Hristos a vindecat doi orbi și un mut. Acei bolnavi nu L-au văzut pe Hristos până atunci, dar au simțit puterea Lui și au cerut îndurare. Știau că este un Fiu al lui David, de viță nobilă, dar nu că este Dumnezeu, iar Hristos le încearcă credința, după care îi vindecă. Iată importanța mărturisirii credinței în fața lui Dumnezeu!
Tot la fel s-a întâmplat și cu omul mut. Domnul Hristos l-a vindecat, iar după aceea, mutul a început să vorbească și să mărturisească pe Iisus Hristos, fiind plin de bucurie și de lacrimi de bucurie.
Acești oameni L-au văzut pe Dumnezeu. Ieri a avut loc Schimbarea la Față. Acei 3 Apostoli au văzut slava dumnezeiască. Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, spune Sfânta Scriptură, dar L-au văzut prin Hristos Cel de pe pământ. Am văzut cum cei trei Apostoli și-au acoperit fața de lumina taborică, pentru că nu puteau suporta strălucirea luminii divine. Vindecarea o face Iisus Hristos, Dumnezeu, prin putere de sus. În momentul în care a înviat morții, a cerut putere de sus, a mulțumit lui Dumnezeu, și asta nu pentru că este inferior Tatălui sau Duhului Sfânt, însă fiecărei Persoane Îi revine partea ei lucrătoare în minunile săvârșite.
Așadar, văzând actul lucrător al lui Dumnezeu în această lume, Iisus Hristos ne îndeamnă la discreție, asemeni pe cei trei vindecați de astăzi, pentru că Iisus Hristos a fost omul smerit prin excelență, iar noi, Biserica, trebuie să ne închinăm în această perioadă persoanei care l-a născut și l-a crescut cu iubire nețărmurită, să mulțumim și să închinăm cântări de mijlocire Maicii Domnului pentru ca Fiul ei să se milostivească de noi precum a făcut și cu bolnavii din Evanghelia de astăzi, pentru ca sănătoși să mergem înaintea Domnului, în împărăția Sa cea cerească, Amin!

31.07.2016 Duminica a 6-a dupa Rusalii

Azi, 31 Iulie 2016, Biserica Ortodoxă face pomenirea înainteprăznuirii scoaterii Sfintei Cruci; Sf. și Dreptul Iosif din Arimateea; Sf. și Dreptul Evdochim. De asemenea, în această Duminică, a șasea după Rusalii, se face pomenirea vindecării slăbănogului paralitic din Capernaum. Întrucât este ultima zi din luna Iulie, este Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului, Post în care la bisericile ortodoxe se săvârșește zilnic Cinstitul Paraclis al Maicii Domnului.

La biserica noastră, slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacucernicul Părinte Cristian Porumb.

EVANGHELIA ZILEI:
„În vremea aceea, intrând în corabie, Iisus a trecut marea înapoi și s-a întors în orașul Său. Și iată că I-au adus pe un slăbănog, care zăcea în pat. Și Iisus, văzând credința lor, a zis slăbănogului: îndrăznește, fiule; ți se iartă păcatele tale. Atunci unii dintre cărturari au zis în sinea lor: Acesta săvârșește blasfemie. Dar Iisus, știind gândurile lor, le-a zis: pentru ce cugetați cele rele în inimile voastre? Căci ce este mai lesne a zice: ți se iartă păcatele tale, sau a zice: scoală-te și umblă? Ca să știți însă că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, atunci a zis slăbănogului: scoală-te, ia-ți patul tău și te du la casa ta. Și, sculându-se el, și-a luat patul și s-a dus la casa sa. Iar mulțimile, văzând acestea, se minunau și slăveau pe Dumnezeu, Care a dat o putere ca aceasta oamenilor.” Ev. Matei 9, 1-8

În cuvântul de învățătură, Părintele Cristian Porumb a vorbit despre importanța credinței și spiritului altruist pe care omul trebuie să îl aibă față de aproapele.

În Duminicile anterioare, Mântuitorul noastru Iisus Hristos Și-a făcut cunoscută puterea Sa asupra demonilor și naturii, acum ne arată că are putere asupra păcatelor. El poate ierta păcatele, iar prin jertfa Sa pe Cruce a șters păcatele tuturor.
Apostolul Matei ne spune că Mântuitorul Și-a ales cetatea de reședință Capernaumul. Aici este întâmpinat de mulțime multă, iar în fața Lui este adus un paralitic pe pat purtat de patru bărbați. Întrucât nu puteau ajunge la Iisus, au desfăcut acoperișul casei și l-au lăsat pe paralitic cu frânghii în fața Mântuitorului. Ne spune Evanghelia că Mântuitorul l-a vindecat văzând credința celor patru, dar prin formula „Fiule, iertate sunt ție păcatele tale”, motiv ce a dus la indignarea cărturarilor și fariseilor care L-au acuzat de blasfemie. Mântuitorul știa gândul lor și pe urmă l-a vindecat pe paralitic cu cuvintele „Ia-ți patul tău și mergi la casa ta!”.
Observăm că Mântuitorul se îngrijește întâi de sănătatea sufletească, apoi de cea trupească.
Trebuie să știm că suferința și boala este plata păcatului. Această vindecare a sufletului s-a făcut prin iertarea păcatelor, iar daca sufletul este curat, și trupul se vindecă prin credința în Hristos. Cărturarii și fariseii nu puteau înțelege cum un om poate iertarea păcatelor, însă noi, care suntem creștini, Îl cunoaștem pe Iisus Hristos ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat, iar la Dumnezeu toate sunt cu putință prin Fiul Său, Iisus Hristos.
Iisus Hristos ne-a învățat să ne iubim unii pe alții, iar aceasta ne-a arătat prin jertfa Sa pentru noi toți. El vrea ca toți să ne mântuim, nu să ne pedepsească.
Astfel, să încercăm și noi să nu ne asemănăm fariseilor, să nu cârtim împotriva aproapelui nostru, ci să mijlocim pentru semenii noștri, să ne rugăm pentru sănătatea lor, pentru mântuirea tuturor și astfel să devenim bineplăcuți lui Dumnezeu, Cel Care vindecă și mântuiește pe cei bolnavi pentru credința și rugăciunea celor care Îl iubesc.

17.07.2016 Duminica a 4-a dupa Rusalii (vindecarea slugii sutasului)

Azi, 17 iulie 2016, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sf. Ier. Eufrasie, Sf. Mare Mc. Macrina, Sfinții Țari Mucenici Romanov: Nicolae și Alexandra și fiii Olga, Tatiana, Maria, Anastasia și Alexei. De asemenea se face pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul al IV-lea Ecumenic care a avut loc în 451 la Calcedon și care a întărit hotărârile dogmatice referitoare la Taina Sfintei Treimi și la Persoana lui Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat.
La biserica „Sf. Ier. Nicolae” și „Sf. Ap. Toma” slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacucernicul Părinte Ionuț Pop. Îm cadrul acesteia, pericopa evanghelică și cuvântul de învătățură au fost rostite de Părintele Ionuț Pop.

EVANGHELIA ZILEI:

„În vremea aceea, când a intrat Iisus în Capernaum, iată că s-a apropiat de Dânsul un sutaș, rugându-L și grăind: Doamne, servitorul meu zace în casă bolnav, cumplit chinuindu-se. Iisus i-a zis: voi veni și-l voi tămădui. Dar sutașul, răspunzând, a zis: Doamne, eu nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu, ci zi numai cu cuvântul și se va tămădui servitorul meu; căci și eu sunt om sub stăpânirea altora și am sub mine ostași și-i zic acestuia: du-te, și se duce; și celuilalt: vino, și vine; și servitorul meu zic: fă aceasta, și face. Auzind acestea, Iisus S-a minunat și a zis celor care veneau după Dânsul: adevărat vă spun vouă: nici în Israel n-am găsit atâta credință. Drept aceea vă spun că mulți de la răsărit și de la apus vor veni și se vor odihni cu Avraam, cu Isaac și cu Iacob, în împărăția cerurilor; iar fiii împărăției vor fi izgoniți în întunericul cel mai din afară, acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. Și a zis Iisus sutașului: du-te, și, după ce ai crezut, fie ție! Și s-a tămăduit servitorul lui în ceasul acela.”

În cuvântul de învățătură, Părintele Ionuț Pop a vorbit despre importanța credinței la întâlnirea cu Dumnezeu.

Duminica de astăzi o putem numi „Duminica întâlnirii omului cu Dumnezeu”. Azi ne aflăm în Capernaum, cetatea iubită a Mântuitorului, unde a fost întâmpinat de mulțime multă care așteptau de la El, unii o minune, alții o învățătură, alții cleveteau. Între acești oameni era și un sutaș, adică un conducător a o sută de ostași romani. Acel sutaș îi cere Mântuitorului să îi vindece sluga. Acești ofițeri romani erau idolatri, ei nu credeau în Dumnezeu sau în Hristos. Mântuitorul îl apreciază pe acesta și îi spune că va merge la el acasă să îi vindece sluga, iar sutașul își mărturisește nevrednicia de a intra în casa lui, cerând să poruncească doar, iar sluga sa se va vindeca.
Iată o mărturisire de credință puternică. Mântuitorul Însuși remarcă faptul că așa credință nu a văzut nici la fiii lui Israel. Iar sluga acestui sutaș s-a vindecat după credința sa.

Avem două învățături astăzi: iubirea aproapelui și rugăciunea pentru cei străini.

Iubirea aproapelui o avem cu toții, însă ne referim la cei ai casei, cei dragi ai noștri, dar de multe ori uităm de ceilalți. Rugăciunea este calea pentru a iubi pe celalălt, pe necunoscut. Hristos ne-a arătat astăzi modul cum trebuie să ne rugăm pentru cei din nevoi. Am văzut astăzi ce face rugăciunea, cum aduce vindecare celuilalt și cum ajungem să fim văzuți și apreciați de Dumnezeu.

Să nu uităm de ceilalți, pe care nu îi cunoaștem, și să devenim asemenea sutașului care prin rugăciune, credință, nădejde și dragoste a reușit să vindece pe sluga sa și să urce o treaptă mare pe drumul mântuirii.

Astăzi, noi avem toate posibilitățile materiale și tehnologice pentru o viață fericită. Și totuși, suntem noi fericiți? Strămoșii noștri erau fericiți pentru că aveau rugăciunea, pe Dumnezeu, ei iubeau pe cei de lângă ei, trăiau în comuniune și în dragoste. Astăzi tinerii noștri sunt ocupați, iar viteza care străbate viața tânărului îl face să uite de Dumnezeu, să uite de liniște, de pace, de rugăciune.
Un sfânt părinte spunea că pe Dumnezeu trebuie să Îl căutăm înlăuntrul nostru. De aici trebuie să începem. Așa cum sutașul a mers în fața lui Hristos cu lacrimi în ochi și cu dorința de a vindeca pe semenul său, să dorim și noi ca întâlnirea directă a noastră cu Dumnezeu să o realizăm prin credință și rugăciune, ca astfel să dobândim harul cel mântuitor, Amin!

10.07.2016 Duminica a 3-a dupa Rusalii (despre grijile vieții)

Azi, 10 Iulie 2016, Biserica Ortodoxă Română face pomnirea Sfinților 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei, Sf. Mc. Apolonie, Sf. Mc. Vianor și Siluan, Sf. Cuv. Sava Vatopedinul, Sf. Cuv. Antonie de la Lavra Pecerska, Sf. Gheorghie, episcopul Tesalonicului.
De asemenea, în această Duminică, a treia după Rusalii, Biserica aduce aminte omului despre grijile vieții.
La biserica cu hramul „Sf. Ier. Nicolae” și „Sf. Ap. Toma” slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacucernicul Părinte Cristian Porumb.

EVANGHELIA ZILEI:
„Zis-a Domnul către dânșii: luminătorul trupului este ochiul; dacă va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat; iar dacă ochiul tău va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina, care este în tine, este întuneric, cu cât mai mult va fi întunericul! Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul va urâ și pe altul va iubi, sau după unul se va ține și de celălalt nu va avea grijă; nu puteți să slujiți lui Dumnezeu și lui Mamona. Drept aceea vă spun vouă: să nu vă îngrijiți pentru viața voastră gândind ce veți mânca, ori ce veți bea; nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca. Oare, nu este viața mai mult decât hrana, și trupul, decât îmbrăcămintea? Uitați-vă la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în hambare, și Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Au nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? Și cine dintre voi, oricât și-ar pune el mintea, poate să-și adauge la statura sa un cot? Iar de îmbrăcăminte ce vă îngrijiți? Luați seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, și totuși vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea sa, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu în acest fel o îmbracă, oare, nu cu mult mai mult pe voi, o puțin credincioșilor? Deci, să nu duceți grijă zicând: ce vom mânca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom îmbrăca! Că toate acestea le caută păgânii; doar știe Tatăl vostru cel ceresc că aveți nevoie de toate acestea. Ci căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă.” Ev. Matei 6, 22-33

În cuvântul de învățătură Părintele Cristian a vorbit despre prioritizarea căutării Împărăției cerurilor.
În Evanghelia de astăzi am auzit cum Hristos a spus: „căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă.” Cuvântul evanghelic face parte dintr-o predică mai amplă pe care creștinătatea o cunoaște sub denumirea de Predica de pe Munte.
Mântuitorul prezintă mai multe sentințe care parcă se contrazic. El vine în mijlocul poporului evreu ca să își prezinte învățătura care de multe ori intrau în conflict cu normele Legii vechi. Vorbind despre lumina din oameni, Mântuitorul atrage atenția asupra faptului că dacă ne transformăm lumina în întuneric, atunci suntem în întregime întuneric. Mergând mai departe, Mântuitorul ne spune să nu ne îngrijim de viața noastră, ci să căutăm întâi Împărăția lui Dumnezeu. De ce oare? Pentru că lumea aceasta este trecătoare. Mântuitorul ne spune să fie mai importantă pentru noi viața viitoare, veșnică.
Mântuitorul nu se contrazice în cuvinte. El ne spune că trebuie să muncim pentru cele necesare vieții, dar în viața noastră de creștini trebuie să primeze grija pentru cele duhovnicești, spirituale, cele veșnice. Așa, creștinul se află pe calea luminii, adică a lui Dumnezeu.
Mântuitorul ne îndeamnă să nu ne alipim de cele lumești, de mâncare sau de îmbrăcăminte, ci să muncim pentru a trăi și a ne câștiga veșnicia. Această Evanghelia este numită și Evanghelia proniei divine. Ce este aceasta? Este purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru lumea toată. Avem exemplul păsărilor cerului și al crinilor câmpului care nu se ostenesc dar tot trăiesc și sunt încununați cu frumusețe.
Așadar, omul trebuie să muncească pentru câștigarea Împărăției lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur interpretează concluzia aceste Evanghelii astfel: „Mântuitorul vrea să arate măreția lumii care arată de fapt măreția Împărăției lui Dumnezeu”. Să fim astfel, încrezători în pronia divină și să avem credință tare în Tatăl cel ceresc și muncind să ajungem împreună să dobândim Împărăția cea veșnică, Amin!

03.07.2016 Duminica a 2-a dupa Rusalii (a Sfintilor Romani)

Azi, 3 Iulie 2016, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sf. Mc. Iachint, Sf. Ier. Anatolie al Constantinopolului, Sf. Mc. Meliton. De asemenea, în această Duminică, a doua după Rusalii, prăznuim pe toți Sfinții Români din toate timpurile.
La biserica cu hramul „Sf. Ier. Nicolae” și ”Sf. Ap. Toma” slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacucernicul Părinte Ionuț Pop alături de care a liturghisit Preacucernicul Părinte Diacon Cristian Popa. În cadrul acesteia, pericopa evanghelică a Duminicii a fost citită de Părintele Diacon Cristian Popa, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Ionuț Pop.
EVANGHELIA ZILEI:
„Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El. Și de acolo, mergând mai departe, a văzut alți doi frați, pe Iacov al lui Zevedeu și pe Ioan fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-și mrejele și i-a chemat. Iar ei îndată, lăsând corabia și pe tatăl lor, au mers după El. Și a străbătut Iisus toată Galileea, învățând în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor. ” Ev. Mt. 4, 18-23

În cuvântul de învățătură Părintele Ionuț a amintit Sfinții Români canonizați precum și modul în care au ajuns sfinți.
Am văzut în Evanghelia de astăzi chemarea Mântuitorului: „Veniți după Mine!”. Acesta este mesajul pe care în această perioadă îl auzim prin coborârea Sfântului Duh peste noi toți. Astfel ne umplem de sfințenie, curățenie și putem să vorbim de sfinți.
Duminica trecută a fost Duminica Tuturor Sfinților, iar în aceasta, Biserica noastră face pomenirea tuturor Sfinților Români. Ne amintim de vorbele Psalmistului David „Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lui” sau „Lăudați pe Dumnezeu întru sfinții Lui”. Acest îndemn îl luăm și noi astăzi. Părinții Bisericii Răsăritene au rânduit să numească prima Duminică după Rusalii Duminica tuturor Sfinților. Această numire datează din sec. al IV-lea după o predică a Sf. Ioan Gură de Aur. După aceasta, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1992 ca pentru Sfinții Români să se facă pomenirea în Duminica a doua după Rusalii.
Până nu demult în calendarul nostru au fost trecuți doar sfinți din alte țări. Noi nu am avut sfinți canonizați oficial până în vremurile mai apropiate (1955, 1992), dar poporul român are eroi printre care și preoți, intelectuali, mucenici, martiri.
Ordinea pomenirii este conformă cu ordinea lunilor anului bisericesc [ anul bisericesc începe la 1 septembrie n.n.] :
Septembrie
7 sept. – Sf. Cuv. Simeon și Amfilohie de la Pângărați; 9 sept. – Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona; Sf. Cuv. Chiriac de la Tazlău; 13 sept. – Sf. Cuv. Ioan de la Prislop, sec. XV-XVI, Țara Hațegului (Prislop), care a dus o viață retrasă într-o chilie, numită și azi „a sfântului”; 15 sept. – Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoș, † 1656, viețuitor la Partoș-Banat, fost mitropolit de Timișoara, mare făcător de minuni;
22 sept. – Sf. Ier. Mc. Teodosie de la M-rea. Brazi, episcop de Rădăuți și Roman, mitropolit al Moldovei. Retras la M-rea. Brazi, lângă Panciu, în 1694 i s-a tăiat capul de către tătari, fiindcă a refuzat să predea odoarele mănăstirii; 27 sept. – Sf. Ier. Antim Ivireanul, † 1716, mitropolit al Țării Românești (1708-1716), martirizat de turci, mare predicator, tipograf, ctitor al M-rea. Antim din București;
Octombrie
1 oct. – Sf. Cuv. Iosif și Chiriac de la Bisericani; 21 oct. – Sf. Cuv. Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara, Nicolae Oprea Miclăuș, preot Moise Măcinic din Sibiel și preot Ioan din Galeș, toți mărturisitori și apărători ai Ortodoxiei în Ardeal, în sec. al XVIII-lea; în afară de Sofronie, care a murit nu se știe pe unde prin Țara Românească, toți ceilalți au murit în închisoarea Kufstein (Munții Tirolului, Austria), aruncați din ordinul împărăției, unde se duseseră să ceară dreptate pentru români;
Noiembrie
12 nov. – Sf. Mc. Atanasie Todoran din Țara Năsăudului; 15 nov. – Sf. Cuv. Paisie de la Neamț (Velicicovschi), originar din Poltava-Ucraina, viețuitor la Athos, de unde a adus în Moldova rânduieli monastice severe, dar înțelepte, inclusiv rugăciunea inimii; stabilit la M-rea. Neamț, trece în la cele veșnice la 15 nov. 1794; 23 nov. – Sf. Cuv. Antonie de la Schitul Iezer-Vâlcea, sec. XVII-XVIII, mare iubitor de pustnicie, cel mai renumit sihastru al Olteniei, renovator al Schitului Iezer;
Decembrie
3 dec. – Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica; 7 dec. – Sf. Mc. Filoteea de la Argeș, n. la Târnovo, sec. al XIII-lea, ucisă de tatăl ei cu securea, pentru că împărțea mâncare la săraci; sfintele ei moaște se găsesc la Mănăstirea Curtea de Argeș; 13 dec. – Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei; 18 dec. – Sf. Cuv. Daniil Sihastrul, duhovnicul lui Ștefan cel Mare, retras în chiliile de la Putna și Voroneț; înmormântat la M-rea. Voroneț; 22 dec. – Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului; 26 dec. – Sf. Cuv. Nicodim cel sfințit de la Tismana,valah din sudul Dunării, viețuitor la M-rea. Hilandar din Athos, organizează mai multe mănăstiri la noi, M-rea. Vodița și Tismana în Țara Românească, Prislop – Hațeg etc. Copiază un Tetraevanghel (1405), în slavă. † 1406 (Tismana), dar nu se știe unde este mormântul;
Ianuarie
10 ian. – Sf. Cuv. Antipa de la Calapodești; 25 ian. – Sf. Ier. Bretanion, episcop de Tomis († 381), prieten cu sf. Vasile cel Mare, cu care corespondează; îl înfruntă cu curaj pe împăratul arian Valens;
Februarie
28 feb. – Sf. Cuv. Casian Dobrogeanul – originar din Casimcea, n. Dobrogei, viețuitor la Betleem, Egipt și Constantinopol (unde va fi hirotonit diacon de Sf. Ioan Gură de Aur); merge la Roma și în Galia, la Marsilia, unde pune bazele monahismului apusean; † 435; Cv. Gherman din Dobrogea – prieten și consătean cu Casian, cu care va călători în Siria, Palestina, Egipt, Constantinopol – unde va fi și el hirotonit de Sf. Ioan Gura de Aur; merge la Roma, unde, alături de Casian, va lua apărarea Sf. Ioan Gură de Aur, prigonit în acea vreme. Moare la Roma prin anii 405-415;

Aprilie
11 aprilie – Sf. Ier. Calinic de la Cernica, n. în București, în suburbia Sf. Visarion, călugărit la Mănăstirea Pasărea, viețuitor la Cernica, lângă București, episcop de Râmnic (1850-1867); † 1868; sfintele sale moaște se găsesc la Mănăstirea Cernica; viețuitor smerit și mare făcător de minuni; 12 apr. – Sf. Sava de la Buzău, înecat în râul Mouseos (Buzău), în anul 372, la vârsta de 38 de ani, pe vremea persecuției lui Atanaric; sfintele lui moaște sunt trimise Sfântului Vasile cel Mare, de către Iunius Soranus, guvernator al Dobrogei; 14 apr. – Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului; 20 apr. – Sf. Teotim, episcop de Tomis, prețuit pentru viața lui sfântă; are și scrieri cu un caracter moralizator; prin anii 400-403, ia apărarea Sf. Ioan Gură de Aur; 24 apr. – Sf. Ier. Ilie Iorest, originar din Ardeal, călugăr la Putna, misionar în Ardeal, mitropolit de Alba Iulia (1641-1643), luptător împotriva calvinismului, închis de Gh. Rakoczy, pelerin în Rusia după ajutoare, retras la Putna, unde moare la adânci bătrâneți;
24 apr. – Sf. Ier. Sava Brancovici, n. la Ineu-Arad, protopop de Ineu și mitropolit de Ardeal (1656-1659), persecutat de calvini, pelerin în Rusia după ajutoare; va fi închis de Mihail Apaffi; moare, bolnav, în 1683; 24 apr. – Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș, năsăudean de origine, episcop de Maramureș, cu reședința la Sf. Mihail din Peri, 1690-1691; chemat la Viena pentru a părăsi ortodoxia, refuză; închis, scos din scaun, † 1711; 25 apr. – Cv. Vasile de la Poiana Mărului, stareț la Dălhăuți – Vrancea. Retras în M-ții Buzău ctitorește M-rea. Poiana Mărului. Viețuiește o vreme la Athos, unde îl va călugări, între alții, pe vestitul Paisie Velicicovski. Revine la Poiana Mărului, unde are o activitate cărturărească și spirituală deosebită. † 25 apr. 1767;
Mai
12 mai – Sf. Mc. Ioan Valahul, rob la turci la 15 ani (1659), cumpărat de un „sodomit” pentru scopuri necurate, fapt pentru care Ioan îl ucide; ademenit de agareanca văduvă și pentru că refuză păcătuirea, va fi închis și spânzurat;
Iunie
2 iun. – Sf. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, n. aprox. 1300 în Trapezunt, negustor; un dregător tătar îl persecuta pentru a-l trece la legea lui. Refuză. I se taie capul cu sabia. Alexandru cel Bun îi cumpără sfintele moaște (1402) și le așează în Biserica Mirăuților- Suceava; 4 iun. – Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasis și Filip, nume de martiri descoperite într-o grotă la Niculițel – Tulcea; martirizați pe vremea lui Dioclețian sau Liciniu. Sfintele lor moaște se găsesc azi la M-rea. Cocoș-Tulcea; 24 iun. – Sf. Niceta de Remesiana (azi Niș, în Jugoslavia), daco-roman, în sec. IV-V episcop de Remesiana, dar și misionar la „besi”, strămoși ai noștri din sudul și nordul Dunării; are și scrieri teologice, imne (între care cunoscutul „Pre Tine, Dumnezeule, Te lăudăm”); 30 iun. – Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeți (jud. Alba), sec. XIII-XIV, cel mai vechi nume de episcop cunoscut în Transilvania;
Iulie
1 iul. – Sf. Ier. Leontie de la Rădăuți, sec. al XIV-lea, călugăr la M-rea. Bogdana, pe vremea lui Bogdan I; episcop de Rădăuți, sub domnia lui Alexandru cel Bun; se retrage în pustnicie la Schitul Laura; sfintele sale moaște au dispărut fără urmă; 2 iul. – Sf. Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504), ale cărui fapte deosebite le știu și copiii din clasele primare; canonizarea lui este contestată de către cei ce nu vor să vadă linia dominantă a vieții lui: mare ctitor de biserici și mănăstiri și apărător al creștinătății și al granițelor pământului strămoșesc. Sfintele lui moaște se găsesc la M-rea. Putna; 8 iul. – Sf. Mc. Epictet preotul și Astion monahul, martirizați prin tăierea capului sub Dioclețian (aprox. 290) la Halmiris, pe malul lacului Razelm de azi;
18 iul. – Sf. Mc. Emilian de la Durostorum (Silistra de azi, Bulgaria), militar, martirizat prin aruncarea în foc, în 362, pe vremea lui Iulian Apostatul; 21 iul. – Sf. Cuv. Rafael și Partenie de la Agapia Veche;
August
5 aug. – Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț, n. 1913 în Crăiniceni – Botoșani, orfan de mic, viețuitor la Neamț, Turnu, „Sf. Sava” – Palestina (lângă Iordan), unde a fost și stareț (1947-1952); retras într-o peșteră din pustia Hozeva; † 1960; a lăsat frumoase poezii în manuscris; 7 aug. – Sf. Cuv. Teodora de la Sihla, n. în Vânători – Neamț ( 1650), căsătorită, dar pentru că n-a avut copii, în bună înțelegere cu soțul au îmbrățișat amândoi haina monahală, ea retrăgându-se, cu binecuvântarea starețului Varsanufie de la Neamț, în Munții Sihlei (într-o peșteră, numită azi „a Sfintei Teodora”), iar el la M-rea. Poiana Mărului. Sfintele ei moaște se găsesc la M-rea. Pecerska – Kiev, în așteptarea repatrierii; 16 aug. – Sf. Mc. Constantin Vodă Brâncoveanu, martirizat de turci, pentru că nu a vrut să se lepede de credința ortodoxă, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și de Sfetnicul Ianache, la 16 aug. 1714, la Constantinopol; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; 30 aug. – Sf. Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Ioan de la Râșca și Secu.

Acești sfinți amintiți reprezintă identitatea noastră înaintea lui Dumnezeu, acest buchet frumos de sfinți prin care noi suntem bineplăcuți lui Dumnezeu și care reprezintă un punct de reper pentru noi.
Pe toți acești sfinți se cuvine să îi cinstim și să înălțăm spre cer o rugăciune în amintirea lor, dar și pentru ca ei să mijlocească pentru noi înaintea lui Dumnezeu. Amin!

26.06.2016 Duminica I dupa Rusalii (a Tuturor Sfintilor)

Azi, 26 Iunie 2016, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sf. Ier. Ioan, Ep. Goției și Sf. Cuv. David din Tesalonic. De asemenea, această Duminică,prima după Rusalii, este închinată Tuturor Sfinților.
La biserica cu hramul „Sf. Nicolae” și „Sf. Ap. Toma”, slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preacuviosul Părinte Antonie Pința și de Preacucernicul Părinte Diacon Cristian Popa. În cadrul acesteia, pericopa evanghelică a fost citită de Părintele Diacon Cristian Popa, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Antonie Pința.

EVANGHELIA ZILEI:

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: pentru cel care va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, voi mărturisi și Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri. Iar de cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, care este în ceruri.
Cel ce iubește pe tată ori pe mamă mai mult, decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. Cel ce iubește pe fiu ori pe fiică mai mult, decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. Și cine nu-și va lua crucea sa și nu va veni după Mine, acela nu este vrednic de Mine.
Atunci, răspunzând, Petru a zis către Dânsul: iată noi am lăsat toate și am urmat Ție; oare, ce vom avea noi? Iar Iisus a zis către ei: adevărat vă spun vouă că voi, cei care M-ați urmat pe Mine, la nașterea din nou a lumii, când va ședea Fiul Omului pe scaunul slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Și oricine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau feciori, sau țarini pentru numele Meu, însutit va lua înapoi și viața veșnică va moșteni. Dar mulți din cei dintâi vor fi pe urmă, și din cei de pe urmă vor fi întâi.” Ev. Matei 10, 32-33; 37-38; 19, 27-30

În cuvântul de învățătură, Părintele Antonie a abordat două puncte esențiale ale sărbătorii de astăzi: sărbătorirea tuturor sfinților la o săptămână după Rusalii, pentru că ei sunt roadele directe ale lucrării Sfântului Duh în lume, precum și chemarea noastră la sfințenie de către Hristos prin mărturisirea Lui în fața semenilor noștri.
Sfinții, în întreaga lor viață, s-au rugat ca în persoana lor să se oglindească chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Așadar, prin cinstirea sfinților, noi cinstim pe Dumnezeu. Este exact ca o oglindă în care lovește soarele. Aici vorbim de Soarele dreptății, Hristos Dumnezeu.
Evanghelia de astăzi ne arată multele căi prin care putem ajunge la sfințenie. Nu trebuie să credem că noi nu avem posibilitatea de a ajunge sfinți. Vedem atâtea icoane în care sunt pictați oameni care au reușit să și-L împroprieze pe Hristos.
Primul deziderat prezentat în Evanghelia de astăzi este mărturisirea. Hristos spune că precum noi vom mărturisi în fața oamenilor, așa va mărturisi și El în fața Tatălui din ceruri la judecată. Pentru a ajunge sfânt, trebuie să mărturisești pe Dumnezeu, dar nu neapărat o mărturisire verbală, ci mai mult, o mărturisire cu viața. Creștinii din primele veacuri erau cunoscuți de păgâni prin faptele lor de credință și iubire, milostenie, blândețe, iubire. Creștinul era străbătut de credință, nădejde și dragoste. Prin aceste atribute vorbea Hristos Care era în ei. Această cale ne este accesibilă tuturor.
Cea de a doua cale care ne este propusă de Evanghelia de astăzi nu este ușoară. „Oricine lasă casă, masă, părinți, pentru numele Meu, Eu îl voi răsplăti înmiit în împărăția lui Dumnezeu”. Vorbim aici despre pustinici, monahi care aleg să se retragă în rugăciune. Dar nu numai despre aceștia vorbește Evanghelia, ci și despre noi care atunci când punem prea mult accent pe materie, când gândirea noastră nu este Dumnezeu, atunci apare o problemă. De aceea, trebuie să știm să facem o gradație în viața noastră și pe primul loc să fie Dumnezeu și prin El să ne manifestăm dragostea față de restul. Doar prin Dumnezeu ne iubim semenii.
Tot ce este lumesc se dezbină. De aceea punem accent pe Taina Căsătoriei. Prin acea unire divină, cei doi se umple de harul lui Dumnezeu. Ei merg pe calea vieții împreună cu Dumnezeu care este indestructibil.
Așadar, ziua de astăzi este ziua tuturor sfinților, dar și a noastră pentru că suntem în plan potențial sfinți. Să nu uităm să Îl mărturisim pe Hristos în viața noastră și să Îl punem întotdeauna pe primul loc și toate celelalte se vor adăuga nouă. Să rugăm pe toți sfinții să ne călăuzească viața și să ne învrednicim să fim moșteni alături de ei în împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, Amin!

19.06.2016 Pogorarea Duhului Sfant (Rusaliile)

Azi, 19 Iunie 2016, Biserica Ortodoxă prăznuiește Pogorârea Duhului Sfânt, o sărbătoare foarte importantă pentru creștinătate întrucât prin aceasta a luat ființă Biserica – instituție divino-umană în care credincioșii își lucrează și dobândesc mântuirea.
La biserica noastră, slujba Sfintei Liturghii a fost urmată de slujba de Sfințire a apei (Aghiasma Mică) și de rugăciuni de binecuvântare și sfințire a spicelor de grâu. La finalul slujbei, oamenii au luat spice de grâu sfințite.
În această zi am avut deosebita plăcere ca în mijlocul nostru să fie prezenți diaconii chiriarhali care au făcut slujba mai frumoasă și melodioasă. Astfel, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Preacucernicul Părinte Ionuț Pop, Preacucernicul Părinte Arhidiacon Adrian Onica, Preacucernicul Părinte Arhidiacon Andrei Urs, Preacucernicul Părinte Diacon Ioan-Nicușor Pop, precum și Preacucernicul Părinte Diacon Cristian Popa. În cadrul acestei slujbe, pericopa evanghelică a fost citită de Părintele Diacon Ioan-Nicușor Pop, iar cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Ionuț Pop.

EVANGHELIA ZILEI:

„În ziua cea de pe urmă - ziua cea mare a praznicului – a șezut Iisus între ei și a grăit cu glas mare, zicând: cui îi este sete, să vină la Mine și să bea. Celui ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui. Iar aceasta a zis despre Duhul pe Care aveau să-l primească cei ce cred într-Însul. Pentru că până atunci Duhul nu fusese dat, căci Iisus încă nu se preamărise.
Deci mulțimi din popor, auzind cuvintele acestea, ziceau: cu adevărat Acesta este Proorocul. Alții ziceau: Acesta este Hristos. Iar alții ziceau: oare, din Galileea va să vină Hristos? N-a zis, oare, Scriptura că Hristos are să vină din neamul lui David și din orașul Betleem, de unde a fost David? Și astfel s-a făcut dezbinare în popor pentru El; iar unii dintr-înșii voiau să-L prindă, dar nimeni n-a pus mâina pe Dânsul.
Deci servitorii templului au venit la căpeteniile preoților și la farisei. Aceștia i-au întrebat: de ce nu L-ați adus? Dar servitorii au răspuns: niciodată nu a grăit vreun om, ca Omul Acesta. Atunci fariseii le-au zis: nu cumva și voi ați fost amăgiți? Nu cumva a crezut în El cineva dintre căpetenii sau dintre farisei? Dar gloata aceasta, care nu știe legea, este blestemată! Atunci Nicodim, cel care venise noaptea la Iisus și care era unul dintre ei, le-a zis: oare legea noastră osândește pe om fără să-l asculte mai întâi și fără să știe ce a făcut? Dar ei au răspuns și i-au zis: nu cumva și tu ești din Galileea? Cercetează și vezi că prooroc din Galileea nu s-a ridicat. Și s-a dus fiecare la casa sa.
Deci iarăși le-a vorbit lor Iisus, zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel care-Mi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea Lumina vieții.” Ev. Ioan 7, 37-53; 8, 12.

În cuvântul de învățătură, Părintele Ionuț a vorbit despre Persoana Duhului Sfânt și importanța sărbătorii de astăzi.
Suntem la marea sărbătoare a Cincizecimii. Este sărbătoarea cu care se încheie activitatea Mântuitorului aici pe pământ. De astăzi găsim prezentă pogorârea Duhului Sfânt, sau Cincizecimea, sau venirea celei de a treia Persoane a Sfintei Treimi, aici, pe pământ. Am văzut că Hristos a promis omenirii că „nu am să vă las singuri” și a dat un mandat: „mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit Eu vouă” (Mt. 28, 19-20).
Astăzi găsim adunați la Ierusalim pe toți ucenicii la rugăciune sfântă. Iar cartea Faptele Apostolilor scrisă de Sf. Ev. Luca spune că fără de vuiet S-a pogorât din cer sub formă de limbi de foc peste apostoli, iar reacția lor a fost să iasă la drumuri și să înceapă să propovăduiască cele ce am știut ei despre Dumnezeu. Tot Sf. Luca spune că au început să facă minuni, iar fiecare din ei vorbeau în altă limbă, iar toți oamenii de acolo au înțeles Apostolii în limba lor.
Ne punem întrebarea: „Cine este Duhul Sfânt și de ce astăzi El vine în lumea aceasta?”. Cu toții știm că Duhul Sfânt este a treia Persoană a Sfintei Treimi, de aceeași ființă cu Tatăl și cu Fiul.

Găsim în cartea Facerii că Duhul Sfânt se purta pe deasupra apelor, în cadrul creației lumii. Apoi găsim prezentă Persoana Sfântului Duh la botezul Domnului, sub formă de porumbel. Tot în Vechiul Testament mai avem arătarea de la Stejarul Mamvri și altele. Iată, astăzi se pogoară din nou și vine în lume așa cum Domnul Iisus Hristos ne-a promis nouă, ca omul să aibă posibilitatea să afle înțelepciunea pe care o primește prin iluminarea Duhului Sfânt.

Trebuie să știm că este egalitate între Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, dar lucrările lor sunt diferite. Tatăl este Creator, Fiul este Mântuitor și va fi Judecător la a doua venire, iar Duhul Sfânt este Proniator și Sfințitor al lumii până la sfârșitul ei.

Vedem prezenți 3000 de oameni care s-au botezat în ziua Cincizecimii. S-a format Biserica luptătoare de pe pământ. Petru a vorbit despre botez, pocăință, despre împărăția lui Dumnezeu. A vorbit despre faptul că suntem păcătoși și fără de Dumnezeu omul nu poate să se mântuiască. Astăzi primim botezul după naștere, prin care ne curățim de păcatul strămoșesc și primim pecetea darului Duhului Sfânt Care ne întărește și ne așază pe drumul mântuirii.

Sfântul Duh și prezența Lui în Biserică ne dă șansa să ne mântuim în Biserică. Hristos a instituit Tainele prin care dobândim harul Sfântului Duh Cel prezent în Biserică. Iată cum s-au împlinit cuvintele Mântuitorului Care ne-a promis trimiterea unui alt Mângâietor de la Tatăl.
Așadar, prezența Sfântului Duh aici pe pământ, prin acest praznic, să ne dea nouă luminarea minții, înțelepciunea cea bogată de la Dumnezeu și prin acestea să găsim îndreptarea cea curată care să ne ducă la împărăția lui Dumnezeu, Amin!

1 2 3 4 5 6 7 8




Groupromo Publicitate - Realizare pagini web ,imagine ,publicitate si promovare online www.groupromo.ro